Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Pe margini de tăcere
Stă cugetul pe prispa unui troc
cu gânduri adunate ca-ntr-o plasă
pe întrebări care revin ad-hoc
din sfera minții încercând să iasă.
Sunt întrebări ce-și caută răspuns
pe nesfârșite clipe de-ndoială
rămase-ntr-un trecut de nepătruns
țesut în umbre negre de cabală.
Privești-napoi, total nedumerit,
ajuns târziu pe margini de tăcere
cu-avântul tău, cândva nestăvilt,
strivit acum pe umbra care piere.
Căci truda ta, ce daruri îți aduce?
te-ntrebi adesea, când privivești-napoi,
te lupți din greu, muncind până te-ndoi,
ducând în suflet nevăzuta-ți cruce.
E crucea grea a existenței tale,
o duci crezând că vei răzbi cumva,
dar cum să crezi că singur ai putea
printre atâția proști ce-ți stau în cale?
Încerci mai mult, luptându-te din greu,
sperând că poți să îl învingi pe Prost
pe Gură Cască sau pe Derbedeu,
pe toți ce-n viață umblă fără rost.
De-a meritat atâta osteneală,
fără izbândă cu atâția proști,
nu e deloc o simplă socoteală,
căci proști au fost și încă fi-vor proști!
poezie
de
Corneliu Neagu
din
Cunoașterea de sine
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice