Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Izvor de har
Când veri se curg, nu știu ce m- aș mai face
De n- ai fi tu copacul veșnicit,
Să-mi picuri verde- lacrima ce- mi place,
Un strop de cer, un paradis umbrit.
Când toamna vieții dă să mă cuprindă
M- ascund la pieptu- ți cald de curcubeu;
Mă sorbi cu drag cu gura ta flămândă,
Tu însetat, iar eu izvorul tău.
Când ierni mă prind cu brațe geruite
Și mă cufundă- n albul cristalin,
Îmi torni lumini pe pleoapele uimite
De- atâta alb, de- atâta har divin.
poezie
de
Florina Emilia Pîncotan
din
În palma cerului
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice