Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
La un popas aniversar
Cum zboară anii, cine îi zorește?
O clipă-mi pare doar c-am ațipit;
Cu perii albi migdalul înflorește
Și ne trezește-n zori un ciripit.
Mai ieri copii, de-acum îmbătrânim,
Numai privirea ne-a rămas vioaie,
Prea multe anotimpuri cumpănim,
Prea multe-nvăluiri de nori și ploaie.
În valuri anii se zdrobesc de coastă,
Mai des se strică roata la fântână,
Ne sperie orice urcuș spre creastă,
Ziua cu noaptea molcom se îngână.
Vin anii-n care nu găsim plăcere,
Se subțiază "funia de-argint",
Se-nchid spre uliți ușile-n tăcere,
Nu mai simțim parfumul de iacint.
Cum zboară anii, cine îi zorește?
O clipă-mi pare doar c-am ațipit,
Dar setea de lumină-n suflet crește
Și știu de ce mi-e pasul mai grăbit.
Visăm mai des la lumile celeste
Unde lumina n-are stăvilar,
Însă, pe drum, toți scriem o poveste
Mânați de vraja unui cânt stelar.
poezie
de
Olivia Pocol
din volumul de versuri
Înțelesuri
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice