Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
În tihna-nserării pornită-i colinda!
Dorm vise, răzlețe, în leagănul nopții,
Pe candida pernă-a polarilor fulgi,
Sar așchii pe gene, din pântecul sorții,
Căzând în genunchi, preasfintele rugi.
Dar zorii-s aproape, opincile joacă,
Se-nnoadă magia în cetini de brad,
Miresele iernii, în alb înveșmântă
Tabloul angelic, din țurțuri de jad.
În tihna-nserării pornită-i colinda,
Iar strigăte-agile sparg globuri de tihnă,
Cu soare-n obraji, creștinii-s șterg tinda,
Să fie urați, s-aibă traiu-n odihnă.
Flăcăii colindă, pământul răsună,
Privesc visători cum arde o stea,
Răzbată iubirea, în ceas de furtună,
Iar pacea să cearnă, ca fulgii de nea.
Crăciunu-i sărută pe frunți, părintește,
Și-n lampă le-aprinde lumina creștină,
Ferice de cel ce cu drag veselește,
Iisus s-a născut! Este noaptea divină!
În ieslea din stâncă, pe pat de nuiele,
Scâncește o floare, un prunc îngeresc,
De Domnul trimis, când puzderii de stele
Deschis-au iar Raiul și Fiu-l vestesc!
Feerica noapte se-așterne în case,
Sub cetini de brad se-adună cei dragi,
Trecuse iar Moșul și daruri lăsase,
Să fie din tolba acelorași magi?!...
Cântăm bucuria în aburii pâinii,
Cu dragoste-n suflet Îl preamărim,
Credința-nflorește-n căușul mâinii,
Mesia privește la cum Îl slăvim!
poezie
de
Sibiana Mirela Antoche
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice