Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Prea mult zgomot!
Se duse vremea poeziei pure,
Poeții dau cu cremă pe concepte
Și țipă-n vers mistreții din pădure
Să sperie metafore-nțelepte.
Se laudă un spirit de bodegă,
Singurătatea șchioapă, centripetă,
De-acuma, doar durerea ni-i colegă,
Privighetoarea moare sub trompetă!
Poeții de-azi, flămânzi de nemurire,
Pun, dinadins, muștar pe epitete,
Jupoaie versul clasic, în neștire,
Și, din șoriciul lui, comandă ghete.
Ei nu presimt că stau pe buza gropii,
Că lira e flașnetă-n tristă robă,
Că, fără rimă-n versuri, cântă popii
Iar surzii bat aiurea într-o tobă!
Cum naște perle gândul fără școală,
Mai mult ca sigur, în aceste zile,
Se vede că, mașinărie goală,
La modă-i poezia cu șenile!
poezie
de
Janet Nică
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice