Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Zic și eu
Ce multe versuri, ah! ce multe versuri
Și totuși ce puțină poezie!
Unde te uiți podoabe, panglici, dresuri,
Nicio revoltă, nicio bucurie.
O secetă imensă peste toate.
Emoții false, măști și platitudini.
Poetu-și face locul dând din coate
Și-n templu poze ia, nu atitudini.
...
Unde sunt timpii când feream urechea
De ritmuri încâlcite și vulgare,
Când șlefuiam imaginea, străvechea,
Cu noi oglinzi albastre, sublunare?
Pe-atuncea poezia, în ființă
Șoptită tainic, ca o rugăciune,
Era o profesiune de credință.
Astăzi credința e o profesiune.
poezie celebră
de
Radu Stanca
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice