Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Elegia firului de iarbă - I
Lăsați-mi primavera asta crudă
Tăcerea care plânge și acuză;
Frații acasă nu mai pot să ajungă,
Lăsați-mă fără implorări și scuză?!
Caut în rădăcinile sufletului meu
Rugile vostru pentru care lupt și eu;
Sunt un fir de iarbă călcat de toți, distrus;
Întru ființa mea plânge pururi doar Iisus?!
Îmi vreau boabele de rouă,
Miez de nou destin;
Să vă dăruiesc doar vouă
Verdele crud sublim!
Îmi vreau o rază de speranță,
Ruga Soarele-răsare;
Dorul tuturor de viață...
Nu mă călcați în picioare!
Îmi vreau frații și surorile înapoi,
Mângâieri de flori și de albine;
Credința să ardă iar în noi:
Doamne, mă apără!... sunt cu Tine!
poezie
de
Constantin Anton
din
Simplitate și firesc
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice