Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Eu, prin mama mea
Tristețea e prelungă în plânsul de copil,
Atât de sinceră și pur definitivă,
Curate lacrimi spală privirea bleu vernil
Din sufletul gonind spre drumul în derivă,
El vede oare începutul sau sfârșitul
În spatele retinei neclarelor priviri?
Îi este dor de viață sau de infinitul
Ascuns în spatele multiplelor muriri?
Neconsolat își zbate mâinile în aer,
Himere pe pământ privește cu uimire,
Fuioare lungi de visuri din al speranței caier
Se- ncurcă în neștire în miile de fire,
Le-ar despărți dar poarta e-nchisa în uitare,
De parcă ar uita spre-a veșnic repeta,
Memoriile luminii din viața-i trecătoare;
Copilul meu prin mine iar eu prin mama mea.
poezie
de
Silvana Andrada Tcacenco
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice