Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Trăiri la cote înalte
La Starea Civilă sau în fața Altarului,
O Evă a zilelor noastre și un nou Adam,
Se pregătesc a decola spre roua-cerului
Ducând cu ei două inele și-un caiet-program.
Căsătoria-i avionul făcut pentru zbor...
Conștienți ei sunt că vor fi și momente de risc
Că Iubirea-i a lor roată și inelul Tabor,
Adam e pilotul, al încrederii obelisc.
Credeți în el, Iubirea duce la fericire
Iar fii de vor veni, ai navei pasageri vor fi.
Viața lor depinde de-a voastră învrednicire,
Fiți prudenți dar zburați lejeri, în cerc să fiți hi-fi.
Uneori, în zboruri se va întâmpla să simțiți
Turbulențe, în gol de aer să cădeți răniți,
La sol să vă întoarceți speriați și obosiți,
De o noua plecare cu calm să vă pregătiți.
Nu e exclus ca pilotul să piardă controlul,
Asistenta de zbor, bravă trebuie să fie
S-aterizeze ușor cum planează cocorul,
S-aducă întreg echipajul la acalmie.
În cazuri de urgență, nu intrați în panică,
Luciditatea, răbdarea și inteligența
Sunt indispensabile... Să vă fie-n mânică
Asul de inimă roșie, nu aparența.
Faceți ca voiajele să vă fie frumoase,
Ca fiece zi să fie o descoperire,
Să fiți o echipă din albi fluturi de mătase,
Viața să vă fie manual de cucerire.
Zburați mândri mână-n mână către zări albastre,
Poposiți pe pratul verde, faceți pod de stele,
Bucuriile să vă fie păsări măiastre,
Faceți azi ghirlande de-amintiri aristotele.
poezie
de
Doina-Maria Constantin
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice