Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Iartă-mă, te rog, Isus
Iartă-mă că n-am cântat
Numele și-a Ta Ființă
Prin Zgleamăn când am umblat
Căci puțină aveam credință
Pe la Ogrădeasa când treceam
Păscând oile-n pășune
Iartă-mă că nu-ți cântam
O Isus Slăvitu-ți Nume
Iartă-mă-n copilărie
Numele nu ți-am slăvit
Și în lauda Ta vie
Prea puțin am poposit
Pe Dălina când am fost
Privind mieii cum jucau
Al credinței sfinte rost
Puțin ochi-mi îl vedeau
Iară-mă te rog Isus
Căci de Tine prea puțin
Aminte eu mi-am adus
O Isuse Miel Divin
Azi mă doare nepăsarea
Și a mea necunoștință
Căci nu am știut lucrarea
Ta Isus de biruință
Însă vreau să mă întorc
La Cuvântul Tău cel Sfânt
Și iubirea Ta s-o port
Cât voi trăi pe pământ
Să te laud Domnul meu
Nu ca în copilărie
Să-mi fii Mire Dumnezeu
Îndurare Pâinea Vie
Vreau Numele să-ți cinstesc
Nu ca-n Coastă odinioră
Căci astăzi te preamăresc
În ființa-mi dar coboară
Nu o Doamne ca-n Rupturi
Ori pe Lorniț când eram
Căci eu azi după Scripturi
Vreau Isus al păcii ram
Vreau a Ta neprihănire
În Tine doar să mă-ncred
Eu străpuns de-a Ta iubire
Numei chipul Tău să-l văd
Să văd Doamne a Ta Ființă
Și iubirea Ta adâncă
Ca să umblu prin credință
Pentru veci să-mi fii Tu stâncă
Isuse ca pe Lupoaia
Nu mai vreau ca să trăiesc
Ci-ți ofer pe veci odaia
Ca Mire eu te primesc
A Ta Doamne stăpânire
O vreau azi în viața mea
Să trăiesc a Ta iubire
Pentru veci să-ți pot cânta
poezie
de
Ioan Daniel Bălan
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice