Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Strugurii
Când strugurii se coc, fără-ndoială
Că vrei să spargi o boabă între dinți,
Și cu dulceața verii să alinți
Lumina toamnei scoasă la iveală.
Să simți în suflet cât de greu se lasă
Frumosul trecător și plin de sine
Într-o speranță care mai revine
Din când în când, ca strugurii pe masă.
Butoaiele rostogolesc pe doage
Miresme dulci și mult strălucitoare,
Păcat al unei clipe trecătoare
Când o fecioară vine să se roage.
Toamnă subțire, plină de rugină,
Mai lasă-mă să mă revolt că pleci,
Fără să știu anume ce poteci
Voi mai găsi umplute de lumină.
poezie
de
Bujor Voinea
din
Paradoxuri
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice