Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Costică
Eram la mare, într-un bar,
Afară, pe terasă;
Mă răcoream la un pahar
Cu doamna mea de-acasă
Când, brusc, privirea-mi s-a oprit
La ultima măsuță,
Pe-un individ nebărbierit,
În mână c-o sticluță.
Era Costică, un amic
Ce-l știu din studenție,
Și pare ultimul calic
Ce vântul îl adie.
- Îl știi? mă-ntreabă ea, pe loc-
- Îl știu, e-un om cu carte.
- Mai spune-mi, că nu-l știu deloc,
Și-arată... mai aparte.
I-am povestit din viața lui,
Cum s-a-nsurat cu una
Ce l-a lăsat al nimănui
De-atunci, el bea întruna.
- Fantastic, trebuie s-admit
Că unele-abuzează,
Săracul, câte-a pătimit,
De încă mai... serbează!
poezie
satirică
de
Daniel Vișan-Dimitriu
din
Parfum... vesel
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice