Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Nostalgie
Îmi las
cerul frunții mele
în albe dimineți
și lacrima voios sărută
firul răsucit în timp
în străluciri de curcubeie.
Privesc
arborii de rugină
cum blând iubesc
încremenitul munte,
ca Făt-Frumos,
o gingașă regină.
Mă bucur,
în miez de toamnă,
de licoarea rubinie a viței-
moștenire strămoșească,
sorbită din oala de lut.
Visez
o ramă legendară,
în zarea de cleștar,
cu crânguri de liliac
și mușcate-n ferești,
ce iar vor înflori.
poezie
de
Dumitru Radu
din
Efemere
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice