Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Florile nu mint niciodată (exceptând atunci când spun adevărul)
Nu trebuie să te temi de ei, copile,
nu sunt decât oameni.
Oameni care se tem ei înșiși de moarte
sau de flori.
Oameni de alb și de negru,
care petrec ore în șir citind printre pagini
în alb și în negru.
Oameni care nu țin partea nimănui,
dacă nu sunt pe un câmp de luptă,
unde se războiesc înfigând pioneze într-o hartă-a morții.
În vreme ce soldații mor, ei culeg profitul,
până când profeții lor proferă blesteme ucigătoare asupra lor.
Sau
până când florile de pe pajiștile din cimitire
îi înspăimântă trimițându-i înapoi în mormintele lor masive
de raționamente sau în lipsa acestora.
Oameni cărora le e teamă de un Dumnezeu al iubirii.
Oameni care se supun la ceea ce au fost învățați
Fără a se întreba de ce.
Nici măcar de ce sunt striviți tocmai de idolii lor.
Oameni care sunt ei înșiși derutați de ei înșiși.
Oamenii sunt doar oameni.
Nu trebuie să te temi de ei.
Ei se tem unii de alții mai mult decât mă tem eu sau te temi tu.
Teme-te de ignoranța lor în ceea ce te privește
Și, mai presus de toate, teme-te de ignoranța ta în ceea ce-i privește.
Privește-i exact ca pe ceea ce sunt.
Oameni cărora le este teamă de flori.
poezie
de
Ted Sheridan
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice