Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Povestea unei iubiri imposibile
Cerul plânge lacrimi grele
Peste-o lume în visare.
Soarele-ncântat de stele
Stă căzut în contemplare.
Și murind de dor fierbinte
Pentru Astrul de lumină,
Luna blândă și cuminte
Îl așteaptă să revină.
Un timp bătrân ce e uitat,
Poveste tristă ne-a lăsat...
Că Luna și Soare-mpărat,
Pe veci, iubire și-au jurat.
Se iubeau în disperare
Plimbându-se îmbrățișați,
Stelele în admirare
Cu nuntă-i și vedeau luați.
Soarta însă le-a fost crudă,
Că zeii-n cer s-au tot certat
Și-au tăiat cerul cu ciudă,
În alb și negru, separat.
Noaptea cea bătută-n stele,
Azi, luni-i este drept palat
Și-nsoțită doar de iele
Își poartă chipu-nnourat.
Iar pe partea luminată,
E stăpân Soare împărat.
Mantie, lumina-și poartă,
Dar e trist și îngândurat.
Crunt le-a hotărât destinul,
Fiecare să domnească,
Înmulțindu-le greu chinul,
Că nu pot să se-ntâlnească.
Cu durere infinită
Pentru soarta hărăzită,
Dimineața, ca prin sită,
Se zăresc pe cea orbită.
Unul pleacă, altul vine,
Soare trist și prea cuminte,
Din mănunchi de raze fine,
Tiară lunii îi trimite.
.
Și împărățind tot cerul,
În ani grei ce înconjoară,
Au păstrat încă misterul
Și-o iubire siderală.
Rar, se oglindesc în mare,
Patima cea adunată
Face-n ei o transformare:
El, un tânăr, ea, o fată.
Trupuri, unduite în vânt,
Pași, pe nisipul sclipitor,
Dispărute-s cer, pământ,
Iubirea-i Universul lor.
poezie
de
Rodica Danu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice