Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
De mă-ndrăgești
De mă-ndrăgești... deschide-te petală!
Căldura dă-mi-o! dă-mi-o, călăuză!
Pentru-mplinire... ultima escală
Au mai rămas bichini... și o bluză.
Dulce-i ispita ce-astăzi mă stârnește
Și trupul meu acum... parc-ar lua foc,
Faptura ta zvâcnind... mă-nebunește,
De ce-ncepurăm acest tainic joc?
Răscolitoare ți-este unduirea
Și dansul coapselor perfect rotund,
Când vrei s-atingi, s-atingi nemărginirea,
Cupa s-o bei, te rog! pâna la fund.
Cu tine-n brațe-alunec mai ușor
Și mai ușor te-acopăr cu sărutul,
Mi-e trupul tău divin, năucitor,
O patimă... așa cum e-nceputul.
Furtună ești și liniște deodată,
Trădările-s la margini de hotar,
M-atrage zvârcolirea ta ciudată
Și mi-o doresc iubito, iar și iar.
Sunt sucu-n care, iată, fierbi frenetic,
În noapte umbră... ziua nălucire
Mă risipești în orizont ermetic
Și mă aduni din lacrimi de iubire.
În trupul tău îmi-este-atât de bine,
Sfâșie-mi nerăbdarea fără teamă,
Tu știi ce faci... și mie îmi convine,
Când mă arunci în patul ce ne cheamă.
Eu... numai eu voi fi de azi izvorul,
Iar tu vei fi vulcanul meu fierbinte
Și numai eu pot să-ți astâmpăr dorul
Îmi sunt deajuns doar câteva cuvinte.
poezie
de
Constantin Triță
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice