Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Mia și Noel
Dedicație nepoților mei...
Noel, toboșarul mamei,
Roșu, ca un rac la față,
Cu ochi aprinși, ca de cicoare,
Ridică casa în picioare,
Nu îi pasă chiar deloc
Dacă mâinile îl dor
De atâta sfântă bătaie...
Tobele-i rabdă furia,
Talentatului băiat,
Dar auditorii casei
Rămân fără de timpane,
De n-au căștile pe cap.
Sora lui, frumoasa Mia,
O zână cu păr de aur,
Ca răspuns la decibeli,
Cântă la pian sonate,
De ia foc sufrageria.
Peste clape de pian,
Trec ca o dulce adiere
Note ce se scurg agale
Și apoi, mare tăcere,
Timpul i-a oprit la timp.
Frățiorii au obosit,
Lecțiile și-au terminat,
Lăsând totul la o parte,
O rup amândoi la fugă,
Fiindcă-i vremea de jucat.
O! Și bunicii fericiți,
Cu așa nepoți aleși
Și-au uitat toți decibelii,
Care i-au îngurgitat,
Visând la marii artiști.
poezie pentru copii
de
Valeria Mahok
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice