Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Micile mele metrese
Un orificiu lacrimal spală
Cerul verde-varză!
Sub arborele ce-mbăloșează
A ta diafragmă!
Albeața lunii particulare
Cu petec rotund,
Crăcănați-vă pe picioare
Voi, grupul meu slut!
Ne iubirăm mult în acea vreme,
Albastră slută!
Mâncarăm omletă pesemne,
Cu scoici umplută!
Spre seară m-ai făcut poet,
Galbenă slută,
Coboară să te biciuiesc
Pe a mea pulpă!
Și ți-am vărsat briliantina
Neagra mea slută,
Iar tu mi-ai prins chiar mandolina
De la-ncepută!
Puah! Saliva-mi uscată,
Roșie slută!
Încă mai stă atârnată
De țâța rotundă!
O! Micile mele metrese,
Cât v-am urât!
Ascundeți-vă sub dureroasele feșe
Sfârcul nesupt!
Și pângăriți-mi bătrânele oase
Cu sentiment,
Hop, țop, fiți balerine voioase
Pentr-un moment!
Se deșală a voastră spinare
Iubitele mele!
O stea ce răsuflă și cade
Pe fesele grele!
Și totuși pentru aceste boarfe
Făcut-am rime!
Aș vrea să sparg coapsele voastre
De dragostea-mi pline!
O, șterse urme de stele corcite,
La colț cu voi!
O să crăpați în ospiciu, trudite
De lumești nevoi!
Sub albeața lunii particulare
Cu petec rotund,
Crăcănați-vă pe picioare
Voi, grupul meu slut!
poezie clasică
de
Arthur Rimbaud
, traducere de
Necula Florin Dănuț
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice