Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
De vorbă cu dorul
Ca un fulger ce străbate
Cerul nopții-ntunecat
Dorul dă năvală-n suflet
Și mă-ntreabă: "n-a plecat?!"
Îi răspund cu un suspin:
"N-a plecat, nu va pleca
Căci aici îi este locul
Și e toată viața mea".
"Deschide-i odată ușa,
Lasă-l să se ducă-n lume.
Ce aștepți, să-ți vină moartea?
Tu nu vezi că te răpune?"
"Dar nu-l țin întemnițat,
Îl păstrez ca pe-o comoară
Și de-o vrea să mă ucidă,
Poa' s-o facă, e iertat".
poezie
de
Gabriela Veigang
din
Poteci de suflet
, Suspine
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice