Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Dansul unei partituri
Cum se uneau în fraze, ca-ntr-un templu
Cuvinte, partituri se divizau...
Curgea vioara, transcendent, prin umbre,
Și sprijin, doar arcușul îl aveam...
Se-mpotmoleau, în litere albastre
Aripi... Pluteau pe cerul limitat
Neconbâvenționale semne... Și sihastre,
Se risipeau... Cu mirt încununat,
Un înger triat îngenunchea pe treapta
De ceară... Și la ceruri se ruga:
"Mai lasă, Doamne, neschimbat pământul
Căci omul din greșeli va învăța!"
Și s-a oprit și vântul și suspinul...
Vuia precum un clopot lumea toată
Și s-a-ntrunit aceeași, partitura-
Abstractă, pură și nevinovată.
poezie
de
Rodica Nicoleta Ion
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice