Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
La balul de anotimpuri
Îngemănau aracii tineri, cu umbra lor spre polul aspru
Încremenită lângă foale topea-n derută o planetă
Cu poala lungă și uscată cum șade negrul pe sihastru;
Pădurea bântuia prin lume cu poza iernii pe copertă.
- Numiții aștri din fantasme cu petice-potlog la șale
- Se aranjau după-ncălzire dungându-și perii rari în coade -
Într-o epavă aurită cânta fanfara Sparta-n Mare
Iar eu te-aștept pe-o semilună, ce azi din drepturi își decade!
Mirau scripcarii după cele ce rochia prea jos și-o lasă
Nu după plac ci după portul prea constructiv sau prea zălțat;
Tu treci vrăjită de-o culoare nedovedită de frumoasă
Și eu am huzur* de mândrie când toate locul ți-au cedat
Și-ncep din trupuri acordate și-ncep din talii a vibra
Sonetele încătușate în lanțuri, coduri de ecou -
Adunătura era trează doar - numai cocul tău visa
La cel șezut pe-o semilună și pofta lui; tu în tangou:
- Ca liberă cum scutur norii, troiene spice-n josul-jos
- Așa să zburde și-ale tale șuvițe spre rebeliuni
Frumoasă tu spre goliciune la fel de gol și el frumos,
Spre alte albii troienite dansa-vom
pline pasiuni...
- Ca după ceasuri făr' de sticle a mai le cere limbi corecte
- Tu te descoperi lângă mine încercuită de-al meu braț
Și-ii prea domoale sau falsează, de-atâtea ori s-o mai repete
Această piesă ne amuză iar tu-mi ești muza din nesaț!
-
În șirul ce aracii tineri păstrau formația la sol,
Te-ngemănai a mea iubire topind în noi ca o sudură
- I-am dat tutun și sticla toată birjarului să dea ocol
Tu mie-mi dai eșarfa moale și ce-i mai moale ca-ta gură?!
Pe dedesubt de bolte-n negru, noi legănam la felinar
Rădvanul mijlocea spre casă cu oiștea rupând din cer
- Frumoasa mea era prea trează și fericită după bal...
... Și mă privea ca o copilă ce mult iubea un ofițer;
Acum pe pârtia din sate glisăm spre-oraș cu-asfalt de zimți
Te tot sărut și nu mă satur; birjarul strada-mi ocoli*
Tu cuibărită-n catifele ești fericită și o simți
Că nu suntem deloc de vină, ci nu putem făr' ne-a-iubi
Te țin la umăr ca de mijloc cu felul meu de-a ști, umbla
Pe strada unde noi o dată ne-am tot mirat cum de n-o știm
Erau castanii mari la frunză, tu mică cât o turturea
Eu te iubeam "La Balul Verii" - încă de-atunci... noi ne iubim!
poezie
de
Elvis Constantin Marangoci
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice