Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Al nimănui
Auzi, mama mea,
Ești tu, de mă mângâi,
Ca pe-un pui, pe creștet
Si-ți pui moi de buze,
În gust de catifea
Și încet îmi gângui
Despre-un timp veșted,
Fără pomi și gâze...?!
Și mă strângi la piept
Oh, moale și cald
Și-mi spui "Dragul mamei
Ești sufletul meu,
Ești un înțelept,
Al meu esmerald...
Ești mândria mamei!"
Ai degete scurte
Și mă-nalți..."Ia-l tată!..."
Și-ai zâmbet de floare
Și n-ai nicio vârstă...
Iar mă pupi pe frunte,
Mori de încântată!
Inima te doare
Și dispari, oh tristă...
... Și mă scol, te caut
Sunt buimac, nu ești!?!...
Casa plină-i goală,
Ochii-mi pică-n lacrimi,
Sunt pierdut, knock out...
Tot ce prețuiești
Este-un om în boală,
Răvășit de patimi...
... Și te caut mamă
Și te strig mereu;
Mă uit des pe stradă
Să te văd venind.
Moartea însă-i vamă,
Trupul mi-este greu,
Stau ca pe-o estradă,
Sper într-un rewind...
PS
Știi, oare, că-s tată
Și-am copii la rându-mi
Ce-i iubesc, e drept,
Dar n-am harul tău...
Sunt precum o roată
Ce mă duc, rotindu-mi
Destin imperfect...
Fără tine-n... hău?!?
poezie
de
Daniel Aurelian Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice