Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cui prodest?
În
uterul
abundenței
înnobilat cu lotuși,
starea de fapt e anomia
sub falduri
de purpură
zorii de zi
lăcrimând
pe pământ v e ș n i c i a.
Cui ar folosi poezia?!
Prin magia cuvintelor
îmi construiesc umila mea aventură
în ordinea cosmică.
Să vrei să fii poet universal
în jilțul tău de gânduri visând voievodal,
nu-i deloc o dorință deșartă sau josnică.
Între
realitate și reverie,
sublimat de verbul poetic,
prin gândurile mele rostite
pe-a nimbului toartă,
profund și subtil
îmi preschimb
amprenta ființării
în a r t ă.
Natura umană
este propriul ei semn,
chiar un îndemn
spre ceea ce transpare
în coasta secundei,
dincolo de aparențe
interferând infinite frecvențe.
O încercare poetică
despre sublim și frumos
e chiar sufletul lumii, maiestuos.
Dintr-o altă dimensiune
-rămasă în coadă de pește,
piatra filosofală
cui folosește?
poezie
de
Dumitru Găleșanu
din
Luminile omului [lirica filosofică]
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice