Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Nihil sine Deo
Cu mâna să te-închini
Cu gura să dezbini
Să faci fapte cu toaca
Dar să nu vezi că-n troaca
În care-i vrei pe toți
Nu poți să bagi, să scoți,
După "bun" placul tău
Ce nu vrea Dumnezeu!
Acatiste de dai
Să crezi în duh și-n rai
Că geaba te închini
La oameni arlechini.
Unde nici slava nu-i
Credința, pusă-n cui,
Cuvânt ți-a ruginit
În gândul rău dospit.
Să te prefaci mieros
De-ai suflet oneros
Ți-e ție de folos
Dar nu ești credincios.
Așa cum vorbe dulci
N-ai cum să-împarți în pungi
Să-ndestulezi de harți
Doar joia după marți.
Când candelă aprinzi
Lumină să perinzi.
Și tihna, pacea ta, Împarte-o și-altcuiva
Fără s-aștepți nimic,
Nu-ți fă sufletul mic.
Degeaba vrei să pari,
Cu muritori vulgari!
Învață să fii Om!
Mai bine unui pom
Divulgă când ți-e greu
Nu unui fariseu.
Că-i plop, că-i nuc sau tei
Tu liniștea să-ți iei
Din rădăcini ca stânci
Statornice și-adânci.
Probabil maica ta
Crescut-a altceva
Și-ți zic să-ți amintești,
Fără să te smintești,
Maternul ei lirism
Sec de fariseism
Curat cum se-nchina,
Icoană- maica ta.
Prea greu s-o moștenești?
Prea trudnic să-mplinești?
Nimicul poleit
Demască-un ipocrit!
Așa că fă, cumva,
De nu te întina!
Ia-ți hrana din scripturi
Căciula să nu-ți furi!
19.08.2020
poezie
de
Iolanda Șerban
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice