Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Totuși de dragoste
Simt că te cunosc de la colțul timpului, când ne-am întâlnit întâmplător după ce am murit...
Alteori simt că mă urăști dintr-o mie de vieți doar pentru că niciodată nu am îndrăznit să-ți vorbesc direct...
Vântul urlă în șoapte amețite,
ce-mi smulg din inimă umbrela care speră
și-mi potrivesc gândurile într-o amnezie perfectă,
dar și așa batjocorită de vânt tot pe tine te visez,
poezia e doar o versiune de evadare din valurile înalte ale zilei de luni, ce mă salvează din tot acest balast de emoții...
Sunt doar o creangă dintr-un melancolic cer, ce tușește în înaltul prăpastiei de viermi...
Sunt și o altă formă, nu doar Tiana...
Uneori un fir de iarbă ce crește cu furnicile și ajunge o buruiană fantastică,
o stafie bolnavă animatoare a pădurii și a caselor de melci,
amanta castelului de alb
dar fidela soție a frunzelor de tei...
Sunt o grămadă de nopți și în mine o singură Tiana care te privește...
Apusă în răsăritul ce stă sub un pom orgolios, lângă o margaretă
sunt respinsă,
iar tu ești tu...
O poezie filosofică dar totuși de dragoste...
poezie
de
Tiana Badea
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice