Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Așteptând acceptul
Mergeam pe Națională, spre Redacție, să
vorbesc pentru o eventuală reangajare.
Au preluat acum și televiziunea locală,
care tocmai a început să-mi arate purici.
Ajuns în apropiere, coloana:
poeți americani din generația beat,
drogați, care scriu versuri într-o asemenea
stare și o recunosc, poeți ai Muntelui
Negru și poeți postmoderniști, în general.
Ziarul - doi ani de la înființare -,
am vrut să mă întorc.
Pe neașteptate, am văzut-o alături,
cu un carnețel în mână.
De ce nu i-ai luat un interviu?
Trebuia să te duci, du-te,
abia așteaptă.
Băgam cheia în broască,
sau cum s-o fi chemând.
Îmi târâi viața pe trotuare.
Salut, voiam să-i zic.
Dar a întors capul spre coloană,
făcându-se că scrie ceva,
traversând pe la intersecție.
În ediția specială și-au râs de dânsa.
"în vâltoarea cuvintelor pentru a căuta",
"stropită de ploaie, acum întâmpinând
curcubeul".
Poza i-a desenat baștina slavonă,
contrazicând ceva ce mi se părea drept o
mare atracție -
chiar cred așa ceva? referitor la
actul în sine .
Eu mai mult cu ortodocșii,
i-am zis unei iehoviste ce-mi arăta reviste
religioase.
Eu nu, cineva pe acasă parcă avea,
eu mai mult ortodox.
"Bine o făcut,
noi suntem ortodocși, ăia-s catolici..."
O bandă de parveniți, dornici încă,
organizându-și propria mascaradă.
Și eu să supraviețuiesc.
Scuze: pentru ultimele trei versuri,
îs nedrepte ca și subiectul.
poezie
de
Marius Irimia
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice