Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Nesocotesc noaptea ca pe un sfetnic bun
rup dimineața de restul zilei
mut visele mai aproape de inimă
adaug pașii din plimbarea de seară
în jurul aceluiași trist și inutil joben
aruncat în disperare de magicianul obosit de minuni
printre lacrimi înflorite de arlechin desuet
pe un cer oglindă unde eternul umil
împletește din fluturi albi cozi de cometă
buburuzelor balerine și delfinilor spin
un fel de șoapte descântec din tăceri-adânc
stele care nu cad ziua
ori de prea multă lumină nu le văd durerea
nici frecarea cu neînțelesul
până la risipire între banal și ilar
rostesc un doamne-ajută
însoțit de o cruce între trei degete
cu ochii închiși de răsărit răscolesc apusul
șterg câteva iluzii veșnic impare
aș fi vrut să nu fie amare
apoi adun dorințele neîmplinite
care se rostogolesc fierbinți
precum două inimi
în căutarea liniștii
între două nopți nesocotite
pentru că iubesc cu disperare raiul
sunt nevoit să cobor zilnic în iad
poezie
de
Tudor Gheorghe Calotescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice