Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Solitarium
Dincolo de aceste drumuri
care se despart în vânt, în glasul
trist făcut din suflarea caldă
precum adăpostul pe timp de furtună
mintea mă trădează
mă strânge
din măruntaiele nopții.
E atât de liniște,
încât gândurile alunecă
într-o rană nouă
mai ușor
decât săgetarea unui neprihănit
în inima întunericului.
O liniște mă apasă,
așa cum sigur mi se întâmplă
când adorm iar cele mai
importante lucruri pândesc
din oglindă.
poezie
de
Antonia-Luiza Zavalic
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice