Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Esplanadă de ninsori
Tu porți aure deschise înspre cer, din taine vii,
Iar dragostea? ne-o spulberăm în aer sub aripe,
Îngeri îmi spun, nemoartea, că mă perinzi prin atrii,
Chiar umbra mea ți-e-n casă, leac nopților din gripe.
Chiar drumul vechi din grindini îmi putrezește rece,
Un falnic tei mi-e suflet, și n-are crengi deșarte;
Acum, că te aflai, rămâi, mai stai, petrece
Văpaie de seninuri prin harurile-mi moarte.
Atât de-aici simt forma-ți, m-adie, mă împacă
Cu inima-mi plecată, nu numai ea, și zborul,
Când mă-înșelam cu bezna, doar ea putea să-mi placă,
Lăsând iubirea seacă, cerșindu-ți ție dorul.
De mai trăiesc iar moarte, mi-e ultima dorință,
Îmbătrânit de îngeri și demoni laolaltă,
Să-mi văd în tine chipul sorbindu-ți umilință,
Să urc iubirea-n slavă, suflul să-ți fiu din șoaptă.
..................
Iubirea-i vânt puternic, presimt lăuntric toamne,
Rămân crengile goale, cunune fără frunte.
Mi-e ziua vis, pun vini închipuirii, Doamne,
Iar te-am văzut, și trebuie să mor... și-s multe.
poezie
de
Cipriana Tanu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice