Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Corbul și păunul
În mijlocul pădurii, făcându-și coada roată,
Se agita păunul, să-l vadă lumea toată.
Tot aruncând în juru-i privirea idioată,
Curând, zărește corbul, ce se-odihnea pe-o cioată,
Privind, puțin ironic, la mica lui paradă
Făcându-l să se simtă umil și, pus pe sfadă.
Pe loc își pregătește o mică răzbunare,
Legându-se de haina modestă la culoare
A corbului, pe care întreaga lume-l știe
Din fabula cu vulpea: dovadă de prostie.
- Arăți cam jalnic astăzi și ești precum aceia
Ce caută-n gunoaie, cu plozii și femeia
Cea jalnică, urâtă, murdară și scârboasă,
Ceva ce, niciodată, eu nu aș ține-n casă.
- E clar, nu știi nimica, te legi de lucruri sfinte,
Tu n-ai s-ajungi, vreodată, femeia mea la minte.
Moral a:
În viața animală, ia aminte,
E totul invers: ea e cea cu minte.
Moral b:
Iar dacă-n astă lume bărbatu-i arătos,
E încă o dovadă că ce-am spus e pe dos.
fabulă
de
Daniel Vișan-Dimitriu
din
Parfum... vesel
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice