Poezii despre viclean
Rezultate pentru viclean ïżœn creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:

Peisaj înapoi
Zorii vin de bunăvoie.
Câinii latră-n sus și-n jos.
Soarele ia foc frumos,
Cal viclean în care Troie?
poezie celebră de Adrian Păunescu din Ultrasentimente (1965)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune pentru dezlegare de farmece
Înviază Dumnezeu, gândul vrăjmaș
risipească-se ca fumul ucigaș,
în calea vântului, ca fumul ucigaș.
Risipește, Doamne, reaua pătimire
și dă vieții mele însănătoșire,
sufletului robit însănătoșire.
Risipește al vicleanului farmec viu,
ce sufletul mi-l pierde pasăre-n pustiu,
dă-i un strop de apă păsării-n pustiu.
Risipește vraja care se răzbună,
sufletu mi-e zdrobită pasăre-n țărână,
albă si zdrobită pasăre-n țărână.
Dă-mi stihul cel dulce din Sfânta Psaltire
să biruiască vicleana nălucire,
cuvânt din Psaltire peste nălucire.
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Zilele... zilele
Nu știu cum au fost zilele mele,
Dar până la una au ars, au ars.
Cenușa lor mi-a rămas în palmă
A venit vântul și a risipit-o,
Peste grădini înflorite a risipit-o.
Nu știu cum au fost nopțile mele,
Dar până la una s-au topit,
Ca zăpezile iernii s-au topit.
A deschis gura pământul, gura,
Și până la una le-a înghițit.
Nu știu cum a fost dragostea mea.
Poate dulce a fost, poate amară.
Poate-a durat o viață, poate numai o seară.
Timpul viclean a adus-o pe aripi,
Timpul viclean a venit și-a luat-o.
Nu știu cum va fi moartea mea,
Dar n-o să vrea să fie blajină.
[...] Citește tot
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Țin într-o mână cupa și-n alta un Coran
Și fac ce-mi spune legea, și-o-ncalc în chip viclean
Așa îmi trece viața sub cerul diafan
Nu-s nici păgân cu totul, nici sincer musulman.
catren de Omar Khayyam
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Către peștișorul de aur
Pește, peștișor de aur,
Fii atent, căci lumea-i rea!
Omul este un balaur
Care-n burta lui te vrea.
El viclean e peste poate,
Undițe și plase-ntinde,
Cu momeli nenumărate
Tot încearcă a te prinde.
poezie de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (13 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune
Nimic nu se întoarce mai mult
împotriva omului
decât dragostea...
În dragoste, un pas înainte
e un pas înapoi
spre amurgul trupului și-al minții...
Îndepărtează-mă, Doamne,
de extaz,
și mă izbăvește de patimile cărnii
și sângelui,
de trupul viclean al Femeii,
Amin!
rugăciune de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Câine
Cu ochii ațintiți își privește-n ochi stăpânul,
Gardă omului bogat și prieten omului sărman:
Bucuria, consolarea și completarea ființei tale,
Singurul suflet credincios în acest veac viclean.
poezie de George Crabbe, 1754-1832, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
În orice om, în orice Eu
Zac un Satan și-un Dumnezeu
Orice Cuvânt este viclean
E poate Zeu, poate Satan
catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Marmură pe trotuar
orașul albit
de cărări bătute
cu frunze, acolo unde
orice vis poate avea om,
departe
de apusul acestui răsărit;
a coborât din cer
către muritori,
amintindu-le de
Prometeu cel viclean...
doar doar din el
vor urca îngeri
căutători de
necuprins de moarte...
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amnezic
mușc poemul cu dinții
de lapte praf de
gresat
ascultând jazz la o sticlă
de rom havanez
mi-e dor de caietul meu
cu șchițe de spițe de roți
de cașcaval cu dinții rupți
vântul viclean îmi aranjează
sprânceana arsă de ultimul soare
nu-mi a
duc spaima la fereastră
(?!) am mușcat ultima strofă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >

