E toamnă
Vântul rătăcind prin frunze
Vâjâie doinind a jale;
Se izbește-n a lor buze
Și le-așterne jos, pe vale.
Din a merilor podoabă
Au rămas doar frunze pale,
Ce se scutură cu grabă
La a vântului suflare.
Lângă-a nucului tulpină
Un covor de frunze moarte;
Sus în pom creanga suspină
Că podoaba-i se desparte.
Păsărelele în stoluri,
Rând pe rând de-aici se duc,
Spăimântându-se de vânturi
A fugit sărmanul cuc...
poezie din revista "Marea Noastră" (1927)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.