Acuma când toate...
Acuma când toate spre viață s-avântă
De ce a ta frunte umbrită-i de nor?
N-auzi ciocârlia voioasă cum cântă
Rotindu-și spre soare grăbitul ei zbor?
Te uită cum cerul privirea încântă,
Și-ascultă ce-ngână sfătosul izvor
Acuma spre viață când toate s-avântă.
De ce-ți este fruntea umbrită de nor
când râde câmpia de iarna înfrântă
Și codrul tresare în șoapte de dor?
De ce nu te bucuri de-un vis trecător,
Și zilele-apuse de ce te frământă
Acuma când toate spre viață s-avântă?
poezie clasică de Jean-Boniface Hetrat
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Jean-Boniface Hetrat. [Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre râs
- poezii despre înfrângere
- poezii despre viață
- poezii despre păduri
- poezii despre muzică
- poezii despre iarnă
- poezii despre bucurie
- poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.