Nenorocul
Povara-i grea! N-o să-mi ajungă,
Sisif, nici chiar răbdarea ta!
Oricât de vrednic m-aș purta,
E Timpul scurt și Arta lunga!
Lăsând orice mormânt celebru,
La fel c-un toboșar cernit,
Spre-un dosnic cimitir pornit,
Inima-mi bate-un marș funebru.
- Atâtea juvaeruri sunt
Uitate-n beznă și-n pământ,
Dormind pe veci necercetate;
Atâtea flori dau în zadar
Parfumul lor subtil și rar
În taină și-n singurătate.
sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Florile raului" de Charles Baudelaire este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar
1 valentina becart/bisog [utilizator înregistrat] a spus pe 10 iulie 2010: |
| "Atâtea flori dau în zadar Parfumul lor subtil și rar În taină și-n singurătate." ........ lucrurile "mari" se săvârșesc în singurătate... valentina |