În grădină
în grădina efemeră
cântă moartea menuete,
joacă iele despuiete,
totul pare o himeră...
trec prin față vechi icoane,
pe sub arcuri și coloane,
vechi statui negre de lut,
ce se-afundă în trecut.
figuri de femei frumoase,
înșirate numai oase,
se aud călcând în șoapte,
dănțuind în miez de noapte.
trec prin gându-mi doar vestale,
chipuri triste, figuri pale,
trec în muzici triumfale,
cu parfum de-nmormântare.
zboară zânele frumoase,
însirate numai oase,
se tot duc, pierdute-n timp,
spre eternul din Olimp.
în grădina efemeră,
primăvara prinde vise,
totul pare o himeră
cu poveștile închise.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (2008)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.