Spuneți-mi!
am început să scriu pe trupul meu
zilele
penița vieții mă zgârâie cu strada dezbrăcată
cerneala este praful din colțul întunericului
unde strigă o fată violată
altundeva la un bloc, o manea zbiară
cuvinte înjurate și bătute
tramvaiul nu mai are 50 de ani, dar
duce oameni prea bătrâni
suferim
multe etaje cu prea multă foame
duc un etaj cu prea mulți bani
o iubire este pierdută pentru că-i lipsește
o înghețată care nu-i în buzunarul gol
trebuie să fug de-o viață dată de voi, sperietoare
mă uit la degete și-mi număr direcțiile
poate voi începe o nouă zi
nu trebuie să fiu nudist sau nudistă pentru o para chioară
nu sacrificăm tot!
spuneți-mi că nu sunteți decât o distorsiune de timp
trecătoare
poezie de Viorel Muha (iunie 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Viorel Muha. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.