Când trece un om prin sufletul său
Toată
noaptea m-am zbătut să adorm
am vrut să mă rog
dar ochii îmi erau cusuți în pernă
am scăpărat un chibrit
pe pereți au jucat umbrele
mă simțeam ca într-o grotă
prin care treceau apele
pe sub munte apoi
mi s-a părut că visez
Te-am văzut spre dimineață
cuprins de tristețe stăteai
la marginea lacului
mâna ta s-a întins peste mal
strălucea
și noaptea s-a făcut albă
trestia s-a dat la o parte
ca o pleoapă
de pe un ochi umed deschis
atunci lumina Ta a picurat
ca o lacrimă
tăcerea se limpezise
puteai auzi cum trece
un om prin sufletul său...
poezie de Ioan Barb
Adăugat de Genovica Manta
Votează! | Copiază!
Cartea "Orasul alb" de Ioan Barb este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Nu este introdusă data nașterii pentru Ioan Barb. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.