Trăisem cu năzuințe, cu neliniști, cu ochii mari deschiși, într-o sforțare asemenea aceleia pe care o face orbul să vadă. Și nimeni nu mă ajuta să-mi aleg cărarea, să văd adevărul. Adulmecam în acel fiecărui anotimp, al fiecărei clipe rostul vieții mele, împlinirea mea adevărată, simplă, bună, fără s-o găsesc. Dădeam proporții nemăsurate dezamăgirilor firești la vârsta când și iluziile sunt prea mari, când ți se pare că fericirea întreagă ți se cuvine, când n-ai nici îngăduință, nici înțelepciune.
Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Votează! | Copiază!
Cartea "Gentiane" de Cella Serghi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.