Desincronizare
marea pipăie nisipul
cu umerii largi
căutând premisele
unui răsărit tumefiat
noi doi religie și moarte
împăturim tăcere
în ambalajul unei dimineți
relicva nopții trecute
apoi
răvășiți de detaliile noastre comune
seduși de goliciunea formelor
ne agățăm orbește
de fiecare desincronizare
poezie de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Necunoscut

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.