Doar lacrimi
Afară ploua cu lacrimi de îngerași,
Eu te priveam îngenuncheat,
Și te-ntrebam:"-De ce mă lași?"
Nici azi răspunsul n-am aflat.
Acum stau singurel și plâng,
Pozele mi le-ai furat pe toate,
La piept nu am ce să mai strâng,
Ploaia iar îmi cade pe ceafă și pe spate.
Îngerii în cer încep să tune,
Și-ncep să plângă lângă mine,
Stau și rostesc o rugăciune,
Să te-ocrotesc mereu pe tine.
Mai ții minte acel început
În care eram doar noi doi în ploaie?
A fost frumos, dar azi doar lacrimi
Mai umblă câmpul în șuvoaie.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.