Vocale

A negru, E alb, I roşu, U verde, O de-azur,
Latentele obârşii vi le voi spune-odată:
A - golf de umbră, chingă păroasă-ntunecată
A muştelor lipite de-un hoit, jur împrejur;

E - pânză, abur candid, umbelă-nfiorată,
Lănci de gheţari hieratici, şi spiţe de-un alb pur;
I - purpuri, sânge, râsul unei frumoase guri
Cuprinsă de mânie, sau de căinţă beată;

U - cicluri, frământare a verzilor talazuri,
Adâncă pace-a turmei ce paşte pe islazuri
Şi-a urmelor săpate pe frunţi, de alchimie;

O - trâmbiţă supremă cu ţipătul ciudat,
Tăceri pe care Îngeri şi Aştri le străbat
– Omega, licăr vânăt ce-n ochii Ei învie!

poezie celebră de Arthur Rimbaud din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!