Coșmarul
C-un rege din vechime vis spăimos.
De fier îi e coroana. Ochiul crunt.
Astfel de chipuri astăzi nu mai sunt.
L-ascultă spada, câine credincios.
E din Northumbria? Norveg e oare?
Pe pieptu-i larg, roșcata, deasa barbă.
E nalt și mut. Privirea lui e oarbă.
Mă înfioară sumbra lui răcoare.
Din ce oglindă stinsă, din ce navă
A mărilor ce-au fost a lui ispravă
De arme s-a ivit hirsut bărbat,
Ce mă cufundă-n ev întunecat?
Sunt visul lui. Sunt aspru judecat.
Se crapă-acum de ziuă. N-a plecat.
poezie clasică de Jorge Luis Borges
Adăugat de Simona Enache

Votează! | Copiază!

Textul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la
Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Cartea "The Total Library: Non-fiction 1922-1986" de
Jorge Luis Borges este disponibilă pentru
comandă online cu o mare reducere de preț, la
-81.00- 34.99 lei.
| octavian clement [din public] a spus pe 23 noiembrie 2010: |
| imaginea pcturala a norilor, pereti-ecran-el dorado bibliotecilor virtuale...materializarea anumitor sentimente iscate din fixarea stranie a timpului deducand necesitatea educatiei prin stiinta si arta[poezie];eliberand psihologic visul din chingile ignorantei. |
| tomita ursarescu [din public] a spus pe 20 august 2011: |
| istoria umanitatii cuprinde cosmarul.ce pacat ca se judeca, se accepta, si nu pleaca.de ce-ar pleca?borges e un escroc evident:arata cu degetul ceea ce este evident:suntem frumosi datorita rautatii, sau... |