Mângâiere
O babă chioară-așează tingirea cu păsat
Pe-o pirostie șchioapă... Hiertura-n foc a dat...
Și scuipă biata babă, și blestemă, se-nchină:
"Spurcatu!... Necuratu..." (Iel singur ie de vină!)
Morala
Spre mângâiere adeseori
Ne trebuiesc... instigatori.
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.