* * *
Privind înapoi,
șarpele încolăcit
în jurul palatului tău,
renunță la prada zilnică
și se hrănește cu sufletele
înveninate, ce dau târcoale...
Grădina are desenate,
prin straturile inundate de verde,
câteva zâmbete îmbumbite,
și eu vin să le culeg,
amețită de-atâta dragoste.
La început ai fost singur.
Acum ești și mai singur.
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.