* * *
Sfâșiind ideile
treci pragul încăperii
stăpânite de aerul mucegăit
de visurile tablourilor
înrămate cândva.
Mâinile dibace
ale tatălui necunoscut
ți-au lăsat moștenire
scândurile din pivniță.
Lângă butoiul cu cep răsucit,
de-atâtea dorințe bete,
încurajezi un suflet
să treacă
peste adolescență.
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.