* * *
Strâng în palmă,
ultimul sărut al acestei nopți
pierdute, printre miile de nopți
petrecute împreună,
în miile de vieți pe care,
fără să vrem, le-am trăit...
Atât mai am lângă mine,
căldura acelui ultim și fericit sărut...
Restul clipelor le-ai transformat
în ore de groază, în nesfârșite tranșee...
Dă-mi liniștea înapoi,
și mută-ți câmpul de luptă,
căci armele mele nu sunt pregătite
pentru un război adevărat...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.