Spune-mi, iubito, unde-ți e popasul?
Spune-mi, iubito, unde-ti e popasul?
În cuib zănatec, în amurg de ceară?
Unde-ți așezi piciorul să nu piară
Urma fierbinte ce-mi ucide ceasul?
Cum ai învins râvnirile de fiară
Ce-a despicat pădurile cu pasul,
Ca să-mi aplec genunchii, să-mi fac masul
La umbra coapsei tale de fecioară?
Lasă-ți coroana-n iarba sângerie,
Bea din potirul brumelor nectar
Și din căuș de patimi apă vie,
Arde-ți veșmântul pe năvalnic jar,
Să te zidesc curată-n temelie,
Aceeași Ană, pe un nou altar.
poezie de Adrian Munteanu din Tăcerea clipei (Sonete 1) (30 iulie 2004)
Adăugat de Adrian Munteanu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre virginitate
- poezii despre roșu
- poezii despre păduri
- poezii despre picioare
- poezii despre iubire
- poezii despre ceas
- poezii despre brumă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?