Gaspar Hauser cântă
Mă-nfățișez, tăcut orfan,
De înșiși ochii-mi zăpăcit,
Orașelor; nu m-au găsit
Pe-a lor măsură de viclean.
La douăzeci de ani curios! ,
Cu dragostea muncesc prin oase
Numai femeile frumoase;
Dar ele n-au spus că-s frumos.
N-am nici o patrie așternut
Și nici nu sunt prea îndrăzneț,
Dar n-am dorit al luptei preț
Eu morții tot nu i-am plăcut.
Născut, îmi pare, în zadar,
Că-i prea devreme sau târziu,
Vă spun cinstit, nici eu nu știu;
Rugați-vă pentru Gaspard.
poezie clasică de Paul Verlaine, traducere de Mihai Rădulescu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.