Jur să fiu ceea ce sunt...
"Împrăștie dorul semințele-n gânduri
Cu pași nevăzuți, prin strunga tăcerii"
Înșiră viața-n coloane și rânduri
Să simtă urmașii "puhoiul" durerii
Ce-apasă în suflet o rană ce doare,
dorința, izvorul, spre tot ce-i curat,
dreptatea nu piere, e nemuritoare,
izbânda e leacul, pentru cei ce-au luptat...
Izvorul nu seacă, el curge mereu,
căci vine din stâncă, argilă și lut,
să-ți spună cărarea, îi este mai greu,
lansează doar vestea, un vis ce e... "mut".
Nu fi enigmatic, fii ceea ce ești,
un rob printre stele, dar și pe pământ,
aicea ți-e soarta, aicea trăiești,
să-ți lași printre semeni, acest jurământ.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri (noiembrie 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.