Speranță...
Voi încerca să închid rima poeziilor mele într-un rucsac nou,
pe care-l va purta în spinare gândurile mele optimiste,
până când le voi găsi un mediu prielnic,
unde să știu că se vor simți bine și vor fi admirate pentru sinceritatea lor.
le voi ascunde de ochii lumii moderne,
care le cred demodate și plictisitoare,
dar nu le voi îngropa ca pe morți,
cum mi s-a recomandat în nenumărate rânduri de binevoitori...
ci le voi ține în taină mare, pentru timpuri viitoare,
când oamenilor buni li se va face dor de versuri cu rimă,
de tot ce este decent, romantic,
și pe înțelesul tuturor.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.